Gestionarea situațiilor dificile la cursuri și seminarii
Dana Opre & Adrian Opre, Iulie 2019
Webinar Pedagogia universitară în pandemia COVID
Sincron si asincron in activitatea didactica desfasurata on line: principii si strategii
Adrian Opre & Dana Opre, Octombrie 2020
In data de 31 iulie 2020 va avea loc la Cluj-Napoca conferinta cu tema "Innovation, Entrepreneurship and Society Conference". Click aici pentru detalii.
Transferul în mediul online al cursurilor și seminariilor care au fost predate în mod tradițional față în față poate fi provocator și, în același timp copleșitor pentru mulți dintre noi. Indiferent însă de modalitatea de livrare a unui conținut (față în față, online, blended), de strategiile alese în predare, cadrul didactic trebuie să se focalizeze prioritar pe calitatea experienţelor de învăţare pe care le oferă studenților săi. Ceea ce cunoaștem astăzi din teoriile consacrate despre modul în care oamenii învață, dar și despre abordările pedagogice bazate pe aceste teorii rămâne la fel de valid și valabil și atunci când utilizăm instrumente sau abordări didactice noi, revoluționare. Prin urmare, indiferent dacă se face sau nu apel la tehnologia informațională, trebuie să avem în vedere că pentru a ne asigura că studenții învăță, ei au nevoie de:
- Obiective clar definite
- Conținuturi bine structurate
- Sarcini de lucru atent planificate și de dificultate potrivită
- Prezența și comunicarea constantă cu cadrul didactic
- Mediu social suportiv și favorabil învățării (format din/asigurat cadrul didactic și colegi)
Cunoscând aceste principii de bază ale procesului de predare – învățare, ele pot fi transferate cu ușurință în noi contexte educaționale, fie că e vorba de utilizrea unor noi instrumente de predare, fie că intenționăm sa proiectăm programe sau cursuri noi. Documentul de față își propune să faciliteze acest transfer, oferindu-vă câteva repere utile în procesul de proiectare și livrare a unui curs online. Recomandările noastre sunt organizate în jurul a patru întrebări cheie care ghidează orice demers instrucțional:
- Cum vă proiectați cursul?
- Cum comunicați cu studenții?
- Cum evaluați studenții?
- Unde găsiți resurse pentru a vă perfecționa?
1. CUM VĂ PROIECTAȚI CURSUL?
·Familiarizați-vă cu tehnologia necesară
Identificați tipul de platformă cu care veți lucra, descoperiți modul de funcționare a acesteia și facilitățile pe care le oferă. Puteți porni de la platfoma recomandată de universitate sau de la sugestii ale colegilor care au expertiză în utilizarea sistemelor de managementul învățării. Identificați tehnologia cu care vă simțiți cel mai confortabil, care se potrivește stilului dvs de predare și explorați instrumentele pe care le aceasta oferă. Încercați să priviți această interfață și din perspectiva studenților, pentru a ști cum să sporiți accesibilitatea informațiilor și sprijinul acordat studenților.
·Elaborați obiectivele cursului/ a secțiunii de curs pe care o livrați online
Care sunt finalitățile pe care doriți să le atingeți prin acest curs/secțiune de curs dezvoltată online? Care sunt obiectivele de învățare pe care le vizați?
Obiectivele pe care le stabiliți vă vor ghida deciziile cu privire la modalitățile de livrare a cursului, softurile/instrumentele pe care le veți utiliza, structurarea cursului, activitățile de învățare, sarcinile sau modalitățile de evaluare.
În majoritatea cazurilor, este corect și oportun să păstrați aceleași obiective de învățare pe care le-ați dezvoltat/stabilit/asumat și pentru cursurile față în față. Aceleași scopuri pot fi atinse și dacă activitatea didactică are loc online însă e important de precizat că designul predării va fi diferit în mediul online. Obiectivele rămân aceleași, se schimbă doar metodele.
De asemenea, e important să vă asigurați că dispuneți de metodele și instrumentele adecvate pentru a evalua în ce măsură studenții au atins aceste obiective.
·Structurați conținutul și a activitățile
În cazul în care un curs față în față este transferat în mediul online, structura conținutului acestuia este deja decisă în mare măsură, în sensul că fiecare săptămână de curs are deja stabilită o temă de predare. Ca atare, provocarea constă nu atât în reconfigurarea conținutului, cât mai ales în a vă asigura că studenții sunt implicați săptămânal în activități online adecvate.
Prin urmare, e important de stabilit:
- Cât timp vor aloca studenții pe săptămână pentru studiul disciplinei
- Ce au de făcut studenții în fiecare săptămână precum și care sunt termenele de finalizare a acestor sarcini
Pentru a lua o decizie adecvată în acest sens și pentru a evita supraîncărcarea studenților, un punct de pornire îl poate constitui analiza timpului total de studiu prevăzut în Fișa disciplinei. Așa cum știm, pentru fiecare credit ECTS, sunt prevăzute în Fișa disciplinei, 25 de ore pe semestru. Aici sunt incluse atât activitățile didactice față în față, cât și cele de studiu individual (studiu după manual, suport de curs, bibliografie, documentare, pregătire sarcini de lucru, ș.a.). Astfel, pentru o disciplină care are atribuite 3 credite, timpul prevazut pe semestru pentru parcurgerea ei este de 75 de ore. Aceasta înseamnă că numărul de ore (sesiuni față în față și studiu individual) alocate de către un student într-o săptămână disciplinei respective ar fi de aproximativ 5-6 ore.
Pe baza acestui mod de calcul, putem avea un reper realist cu privire la timpul total de studiu pe care studentul modal ar trebui să-l aloce pe săptămână, la o disciplină. Acest număr total de ore destinate pregătirii vă poate orienta în stabilirea și structurarea sarcinilor de învățare pe care ar trebui să le asume studenții. Totodată, ea impune și anumite constrângeri cu privire la cantitatea și complexitatea acestor sarcini astfel încât să se evite supraîncărcarea.
De asemenea, este recomandat să le comunicați studenților, din timp, care vă sunt așteptările cu privire la timpul de studiu pe care ei trebuie să-l aloce pe săptămână la disciplina respectivă. Procedând astfel, studenții vor avea o percepție acurată cu privire la efortul și cantitatea de muncă pe care le depun pentru realizarea cu succes a sarcinilor la disciplina respectivă și se vor mobiliza în consecință.
Pentru a vă veni în ajutor vă prezentăm aici cateva strategii utile pentru a-i menține pe studenți angajați în învățare, indiferent de modalitatea de realizare a predării :
- Stabilirea bibliografiei de studiat/parcurs, inclusiv anumite activități prin care studenții să-și dovedească înțelegerea
- Auto-testarea cu ajutorul unor teste cu răspunsuri multiple la care se oferă feedback automat (una din facilitățile platformelor educaționale)
- Întrebări care solicită răspunsuri scurte (de ex. un paragraf) care pot fi împărtășite cu ceilalți studenți pentru comparații, analize, discuții
- Teme sub forma unor scurte esee sau rapoarte, evaluate lunar și notate
- Proiecte individuale sau de grup realizate într-un interval mai extins de timp (câteva săptămâni)
- Forumuri de discuții online organizate și monitorizate de cadrul didactic (de exemplu, inițiați o discuție, postând o întrebare deschisă și solicitați-le studenților să răspundă, încurajați studenții să posteze întrebări, comentarii, reflecții personale și recompensați-i, participați activ la discuții, sumarizați discuțiile, stabiliți reguli de postare (https://teachingcommons.stanford.edu/teaching-talk/getting-started-online-discussion-forums)
- Video-conferințe - inițiați discuții interactive, rezolvări de probleme, stimulați co-elaborarea de documente, stimulați/încurajați evaluarea între colegi
Menținerea angajamentului studenților este realizată și prin oferirea de feedback constant (de exemplu, comentarii scrise, comentarii video, comentarii generale postate pe forumurile de discuții; feedback automat încorporat în testele sau activitățile realizate online; receptarea feedbackului de la studenți)
Am ilustrat aici câteva dintre cele mai frecvente tipuri de activități prin care studenții sunt conectați cu conținutul și sunt implicați în procesul de învățare. Este foarte important însă ca activitățile pentru care optați să fie în strânsă legătura cu obiectivele de învățare asumate. Dacă obiectivul constă în dezvoltarea abilităților de rezolvare de probleme, de exemplu, atunci aceste activități trebuie proiectate astfel încât să ofere studenților oportunități de dezvoltare și exersare a abilităților vizate. În general, aceste activități de angajare a studenților ar trebui să urmărească dezvoltarea/optimizarea abilităților lor de interpretare, analiză și aplicare a conținutului.
De asemenea, nu trebuie să uitați și faptul că implicarea studenților în aceste activități va trebui monitorizată de cadrul didactic (feedback, comentarii). Prin urmare, în proiectarea lor, alături de încărcătura/volumul de muncă solicitat studentului va trebui luată în considerare și încărcătura/volumul de sarcini asumat de cadrul didactic.
2.CUM COMUNICAȚI CU STUDENȚII?
Există o serie de facilități oferite de platformele educaționale prin care puteți comunica cu studenții sau studenții pot comunica între ei. Acestea pot fi grupate în trei categorii:
- Comunicare sincronă (video conferințele, tablele digitale (Virtual whiteboards), instrumentele de vot Polling tools, instrumentele de trimitere a mesajelor Chat tools, documentele de editare prin colaborare)
- Comunicare asincronă (text și imagini, cărți în format digital, înregistrări audio, video, lecții interactive, materiale video interactive, quizz-uri online, forumuri de discuții, ppt-uri autonome)
- Media socială (bloguri, texte sau mesaje audio pe telefon, Facebook sau Twitter)
Primele două dintre acestea sunt cele mai utilizate în contexte formale, iar o descriere detaliată, cu avantajele pe care fiecare tip le oferă o găsiți la finalul prezentului ghid.
Indiferent de opțiunea pentru o modalitate sau alta de gestionare a comunicării cu studenții aspectul cel mai important este ca prezența online a cadrului didactic să fie regulată, periodică.
De asemenea, e bine de reținut că ambele abordări se potențează reciproc și creează situații de învățare, bazate pe teorii psiho-pedagogice cunoscute privind învățarea (cognitive, social-constructiviste, behavioriste). Activitățile didactice derulate sincron pot fi completate cu cele derulate asincron astfel încât să sprijine cât mai bine obiectivele de învățare pe care le vizați.
Ați putea apela la câteva întrebări esențiale care vă pot ghida în alegerea celui mai potrivit mod de comunicare cu studenții, precum:
Care sunt ele mai potrivite modalități pentru a vă atinge obiectivele?
Ce trebuie să facă studenții înainte, în timpul și după orele de/sesiunea de curs? Cum poate o combinație de activități sicron și asincron să sprijine acțiunile studenților?
Care sunt activitățile dificil de transferat online, pot fi ele recreate în spațiul virtual?
Este posibilă derularea completă a cursului în mod asincron, fără interacțiune video în timp real cu studenții? Cum veți asigura prezența socială și cum veți stimula implicarea studenților la curs dacă optați doar pentru această modalitate?
3.CUM EVALUAȚI STUDENȚII?
Indiferent de contextul în care se desfășoară predarea, studenții de succes sunt cei care se focalizează asupra cerințelor evaluării și asupra modului în care pot răspunde acestor cerințe. Prin urmare, deciziile privind metodele de evaluare condiționează hotărâtor calitatea mediului de învățare pe care îl construim.
Există mai multe scopuri pentru care realizăm evaluarea. Două dintre ele sunt cele mai relevante – formativ și respectiv, sumativ
Evaluarea formativă vizează: să îmbunătățească și să dezvolte învățarea studenților; să ofere cadrului didactic un feedback despre eficiența predării și cum poate fi optimizată aceasta ș.a.
Evaluarea sumativă vizează: să ofere informații angajatorilor despre ceea ce studentul știe sau poate să facă, să ofere suport pentru decizii financiare și administrative ș.a.
Atât evaluarea formativă cât și cea sumativă sunt foarte importante, putând fi implementate prin metode variate în mediul online, fiecare cu plusurile și minusurile sale.
- Testele online cu răspunsuri multiple
- Forumurile de discuții
- Sarcinile de grup
- Evaluările online (teste, teme de casă, ș.a.)
- Proiectele individuale sau de grup
- Portofoliile
- Simulările, jocurile educaționale
UNDE GĂSESC RESURSE PENTRU OPTIMIZARE?
Există mai multe surse din care vă puteți informa cu privire la resursele educaționale la care puteți apela. Dintre acestea, în chip ilustrativ, am selectat următoarele:
- https://www.merlot.org/merlot/
- https://topr.online.ucf.edu/pedagogical-practice/
- http://blog.edtechie.net/higher-ed/the-covid-19-online-pivot/
- https://www.chronicle.com/interactives/advice-online-teaching#2
Glossar de termeni
Sistem de managementul învățării (Learning management system LMS)– o platformăeducațională care include instrumentele de comunicare, de livrare a conținutului și de evaluare destinate facilitării procesului de predare – învățare. Caracteristicile specifice diferă de la o platformă la alta dar, de regulă, toate include următoarele elemente și funcții commune:
- Catalog care permite înregistrarea progreselor realizate de studenți
- Pagini web sau siteuri care permit prezentarea de texte, materiale video sau linkuri spre alt resurse de învățare
- Instrumente de evaluare pentru ca studenții să-și trimită temele finalizate, să parcurgă un test de evaluare sau un examen
- Forumuri de discuție care să permită angajarea studenților în conversații, între ei sau cu cadrul didactic, în legătură cu conținutul cursului
Activități didactice derulate sincron – activități didactice în care interacțiunea cu și între studenți apare în timp real. Reprezintă una din opțiunile cele mai frecvente atunci când un cadru didactic face tranziția la cursuri online.
Activitățile derulate sincron împărtășesc câteva caracteristici comune cu cursurile față în față: cadrul didactic și studenții interacționează în timp real, cadrul didactic poate transmite mesaje atât verbal cât și nonverbal, poate recepta feedbackul nonverbal al studenților și își poate adapta modul de predare, fiind posibilă astfel crearea unei comunități reale de învățare. Această abordare didactică poate fi implementată prin apelul la diverse platforme educaționale care includ softuri care permit conectarea video, audio sau prin mesaje text precum MS teams, Google meets, Zoom meetings. Totodată, aceste platforme oferă și spații de lucru pentru partajarea de documente, livrarea de prezentări. Aceste facilități permit studenților să sublinieze, să scrie, să introducă texte în timp real în documentele partajate ceea ce asigură interacțiunea lor cu conținutul cursului și sentimentul că lucrează împreună cu alții.
Activități didactice derulate asincron – categorie de activități didactice care conferă principalul avantaj al educației online - caracterul său flexibil. Aceasta înseamnă că activitățile nu se derulează în timp real, iar studenții nu sunt în același timp cu toții la curs. În schimb, studenții pot parcurge conținuturile și completa sarcinile de lucru, atunci când programul propriu le permite.
Activitățile derulate asincron permit studenților să parcurgă în ritm propriu conținutul cursului, cu ghidaj și feedback oferit de cadrul didactic. Cadrul didactic transmite studenților materiale de studiu, apoi răspunde la întrebările studenților, oferă feedback. Aceste activități sunt utile pentru pregătirea studenților pentru curs, consolidarea învățării după curs, oferind oportunități de reflecție asupra cunoștințelor achiziționate și de evaluare a acestora.
Coordonator CIPI
Dr. Dana Opre