UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI
CENTRUL DE FORMARE CONTINUĂ, ÎNVĂŢĂMÂNT LA DISTANŢĂ ŞI CU FRECVENŢĂ REDUSĂ
 
CENTRUL DE INOVARE ÎN PREDARE ŞI ÎNVĂŢARE

Designul cursurilor

Succesul proiectării şi utilizării unor strategii didactice de succes depinde de considerarea câtorva factori cheie. Este vorba despre relaţia reciprocă dintre strategiile didactice şi celelalte componente ale procesului didactic, şi, anume obiectivele, conţinuturile şi strategiile de evaluare. De asemenea, un alt aspect foarte important care determină succesul utilizării unei strategii, se referă la cunoaşterea impactului pe care selectarea strategiilor didactice îl are asupra modului în care cursanţii noştri învaţă, mai exact prelucrează informaţiile noi. Există desigur, şi alţi factori care orientează alegerile cadrului didactic, precum caracteristicile studenţilor (de ex. numărul, cunoştinţele anterioare despre subiect), caracteristicile conţinutului (discipline umane, sau reale), mediul fizic în care se derulează predarea (de ex. sala de curs tip amfiteatru sau sală cu scaune şi mese mobile), echipamentul disponibil. Din păcate, cadrul didactic îşi construieşte, deseori, strategia de acţiune luând în considerare doar unul din aceşti factori. De exemplu, numărul mare de studenţi înscrişi la un curs conduce din start la utilizarea unei prelegeri, ca metodă predilectă de predare. În aceste condiţii, cadrul didactic nu mai acordă atenţie, în mod prioritar, dezvoltării unor abilităţi cognitive complexe la studenţi. Cadrul didactic nu apelează, în acest fel, la diverse tehnici de activizare a prelegerii recomandate în cazul grupurilor mari, care pot transforma studenţii în participanţi activi la curs, facilitând astfel implicarea lor profundă în procesul de învăţare.

Ce este aliniamentul constructiv?

Cu siguranţă, fiecare cadru didactic este preocupat de alegerea celor mai eficiente strategii. Atenţionăm însă, asupra faptului că strategiile şi metodele didactice nu trebuie percepute şi nici evaluate în izolaţie, separat de celelalte elemente ale activităţii didactice. Cel ce doreşte identificarea celor mai eficiente strategii e necesar să cunoască faptul că activitatea didactică reprezintă un sistem echilibrat în care toate componentele se spijină reciproc. Din acest motiv, strategiile trebuie abordate într-un cadru mai general, în strânsă conexiune cu obiectivele de învăţare vizate de cadrul didactic, cu conţinutul propus dar şi cu strategiile de evaluare a rezultatelor învăţării. Biggs (2003, apud Stefani, 2009) consideră că următoarele componente ale activităţii didactice sunt foarte importante şi strâns relaţionate între ele. Abordarea lor integrativă are impact semnificativ asupra învăţării studenţilor:

  • obiectivele vizate
  • conţinutul predat
  • strategiile şi metodele de predare la care apelăm pentru a facilita învăţarea studenţilor
  • procesele de evaluare pe care le utilizăm şi metodele de prezentare a rezultatelor învăţării
  • climatul pe care îl creăm în interacţiunile cu studenţii
  • climatul instituţional, adică regulile şi procedurile promovate la nivelul insituţiei.

Controlul pe care cadrul didactic îl poate exercita asupra fiecărei din aceste componente este extrem de important pentru eficienţa învăţării. Recunoaştem, desigur că în cazul anumitor componente precum regulile, misiunea şi procedurile instituţionale, cadrul didactic are o influenţă limitată. În schimb, alte aspecte precum selectarea strategiilor de predare, învăţare şi evaluare şi raportarea lor la obiectivele de învăţare şi conţinutul predat intră în responsabilitatea deplină a cadrului didactic. Pentru promovarea unei învăţări de calitate, cadrul didactic trebuie să se asigure că toate aceste elemente, obiective – conţinuturi – strategii de predare–învăţare – strategii de evaluare sunt în echilibru şi strâns relaţionate, adică, aşa cum afirmă  Biggs, sunt într-un aliniament constructiv (Biggs,1999, 2003). Prin urmare, aliniamentul constructiv devine principiul de bază în selectarea oricărei componente, şi implicit şi a strategiilor, metodelor şi tehnicilor didactice. Congruenţa dintre ceea ce cadrul didactic doreşte ca cei care învaţă să fie capabili să ştie,  cum predă, ce şi cum evaluează este esenţială indiferent care este contextul sau forma în care are loc învăţarea (învăţare tradiţională sau la distanţă, învăţarea de tip e – learning sau blended learning). Potrivit acestui principiu, cadrul didactic trebuie să fie consistent şi congruent în demersul său de formulare a obiectivelor de învăţare dar şi în ceea ce priveşte selecţiea conţinuturilor şi, respectiv, a strategiilor de predare – învăţare şi evaluare.

Print Email